press

Aparitii Presa

Speram sa gasiti informatii interesante citind articolele publicate in Romania sau peste hotare de catre echipa noastra.

Despre categorii

Decembrie 2010 - Food&Bar

In agitatia activitatilor de marketing, avem rar ocazia sa defi nim categorii si cred ca, din cand in cand, este util sa ne aplecam asupra criteriilor pe care este bine sa le luam in calcul. Mai ales pentru ca in ultimele intalniri cu horecari am primit cateva intrebari in acest sens.”

Detalii

Exista o intrebare pe care am ajuns sa o detest in anii de liceu si universitate. M-a chinuit la contabilitate, la marketing si da, chiar si la chimie. „Ce este [inserati obiectul de studiu], arta sau stiinta?” A trebuit sa scriu eseuri intregi in care sa dezbat cu mine insumi daca este sau nu contabilitatea o arta sau o stiinta. Intre aceste doua categorii, de fi ecare data concluzia era: atat una, cat si cealalta.

Prima intrebare: Eu ce sunt?

Un patron de pub este ferm convins ca locatia lui este total diferita de barul de peste drum. Si cu siguranta asa este. Cu toate acestea, in ultimii ani, granitele dintre baruri, cluburi micute si pub-uri au inceput sa se estompeze. Pe masura ce unele baruri adauga minuturi la meniurile lor, incep sa se apropie de pub-uri. In acelasi fel, cafenelele incep sa serveasca multe feluri de mancare si aperitive si se apropie de restaurante. O clasifi care mai profi tabila ar putea fi facuta fi e prin prisma momentului de iesire in oras, fi e prin prisma atmosferei urmarite. Din acest punct de vedere, baruri de zi sau locatii de weekend sunt categorii mult mai usor de folosit decat pub, club sau bar.

In acelasi timp, cred ca sport pub-urile sunt o nisa extrem de interesanta, pentru ca ele chiar stiu ce sunt: destinatia iubitorilor de sport atunci cand vor sa vada meciul in oras cu prietenii.

A doua intrebare: Eu cu cine ma compar?

Un business de livrare de pizza nu doreste sa se compare cu unul care livreaza paste carbonara. In plus, pentru a face lucrurile complet, nici fi rma cu paste carbonara nu vrea sa ia in considerare business-ul de pizza. Dar stiti de ce? Pentru ca pizza nici nu e mancare gatita, este paine cu topping. Aici cred ca e cazul sa facem doua precizari simple si importante.

Prima se refera la conceptul de „cota de stomac”, un concept derivat din cel al cotei de piata. Haideti sa ne gandim ca tot ce mananca sau bea un client intr-o zi este pus intr-un singur loc pe care il numim stomac. Ei bine, daca suntem antreprenori din domeniul horeca, ne batem cu totii intre noi si cu mancarea gatita acasa. Asadar, fi e ca vorbim de sandwich-ul luat de acasa pentru pauza de pranz, de pizza congelata de la hipermarket sau de vinul de casa facut de bunicul de la tara, toate intra in aceeasi piata si toate sunt dusmanul restaurantului, covrigariei sau pub-ului din colt.

Acum, nu ma intelegeti gresit, ca nu spune nimeni ca McDonald’s ar trebui sa se compare cu Hard Rock Cafe. Unde vreau eu sa ajung astazi este la ideea conform careia, indiferent de specifi c, marimea portiei sau temperatura de livrare, mancarurile fast-food sunt comparabile. Daca vine in cutie sau caserola, dai bacsis si mananci cu prietenii sau la birou, e din aceeasi familie.

Pare logic, dar prinsi in munca de zi cu zi, uitam sa ne uitam la toti competitorii nostri relevanti. Clientii insa o fac in mod natural, cu ocazia fi ecarei achizitii. Asa ca, in momentul in care un client cumpara o shaorma, fi ecare patiserie, pizzerie si covrigarie din zona a pierdut un potential client.

Aceste doua intrebari ne ajuta in mod constant in marketing. In procesul de comunicare includem referiri subliminale la benefi ciile oferite, iar aceste comparatii se fac in subliminal. Evident ca nu va compara nimeni in fl uturasi covrigul cu merdeneaua, dar fi ti convinsi ca atunci cand scriem „copt, nu prajit” sau „bogat in antioxidanti” comunicam clientului ca produsul nostru este mai bun decat alta familie de mancare, nu decat al competitiei directe.


Ce promotie sa pregatesc pentru Sarbatori?

Noiembrie 2010 - Magazinul Progresiv

Sfarsitul de an reprezinta o parte consistenta a vanzarilor comerciantilor si furnizorilor, raportat la 12 luni. Cel putin asa a fost pana acum. Probabil ca pentru finele lui 2010 eforturile de marketing vor fi mai reduse, anticipand vanzari mai putin spectaculoase ca in trecut. Totusi, diverse forme de stimulare a volumelor vor exista, asa ca o privire asupra promotiilor de anul trecut poate fi utila pentru canalizarea corecta a eforturilor in acest sezon al sarbatorilor de iarna.

Detalii


Analizele ce urmeaza sunt realizate cu ajutorul PromoWatch, un instrument de analiza a promotiilor al companiei Visionwise Consulting, membra a grupului Daedalus. Desi cu iz anecdotic, raspunsul „depinde” este cel mai corect. Tipul promotiei depinde de produs, de pret, de obiectiv, de consumator si, nu in ultimul rand, de buget, de executia la raft si de promotiile competitorilor directi. Din perspectiva furnizorului, ar fi important ca promotia sa fie bine calculata, astfel incat sa-i aduca un plus sau sa nu-i erodeze marja, in cel mai rau caz. Evident, realitatea este mult mai complexa, iar limitarile sunt, probabil, mai multe decat cele enumerate mai sus.
Iata, in continuare, cateva categorii importante de produse pentru perioada sarbatorilor de iarna, si tipurile de promotii pe care le-au oferit consumatorilor.

Ciocolata: vedete sunt pralinele

In cazul raftului de ciocolata, schimbarile din perioada sarbatorilor de iarna sunt intodeauna remarcate.
In primul rand, analizand cu ajutorul Promowatch structura promotiilor la raft pentru categoriile de ciocolata (tablete, praline, batoane), se observa ca pralinele inregistreaza o crestere semnificativa, in detrimentul tabletelor de ciocolata. Astfel, in perioada de iarna, pralinele detin 25% din efortul total investit in promotii, in categoria ciocolata.
O alta caracteristica usor de remarcat a acestei categorii de impuls este aparitia „Figurinelor” cu specific de sarbatori de iarna. Ca si concluzie, in cazul ciocolatei nu observam o crestere a promotiilor la raft adresate consumatorilor, ci o adresare a acestora cu sortimentatie specifica si cu produse „editie limitata” menite sa atraga prin diversitate si originalitate.

Nectar si Suc: promotiile de volum cresc la 55%

In cazul nectarurilor si sucurilor naturale remarcam, de asemenea, cresterea ponderii promotiilor la raft de tip cadou in perioada sarbatorilor de iarna 2009 fata de perioada verii a aceluiasi an. Cadoul specific iernii 2009 in cazul acestei categorii a fost un alt produs (nectar sau suc natural gratis). O alta caracteristica a acestui segment este cresterea promotiilor de tip pachet la pret special, intalnite in principal la Pfanner. Promotiile ce domina categoria in perioada sarbatorilor de iarna au ca scop aducerea pe masa consumatorului a unei cantitati mai mari de nectar sau suc natural, astfel ca ponderea promotiilor care isi propun cresterea volumului consumat urca de la 30% pe perioada verii la 55% in perioada sarbatorilor de iarna.

Alimente de baza: pachete cu produse complementare

In cazul alimentelor de baza, promovate in general la raft prin promotii de pret, perioada sarbatorilor de iarna este o ocazie buna de diferentiere prin promotii atractive pentru consumator. Pachetele promotionale ce contin sticle de ulei cu produse complementare si, de asemenea, utile in perioada sarbatorilor de iarna, (zahar, faina) par sa fie de interes pentru consumator. Astfel de promotii – faina, zahar gratuit sau la pachet cu pret special, impreuna cu uleiul de floarea soarelui – s-au dovedit a fi promotii eficiente in ceea ce priveste cresterea numarului de consumatori in iarna anului 2009.
La categoriile de produse fara un specific sau cu o utilizare intensiva in perioada sarbatorilor, cum este cazul iaurtului simplu, nu am intalnit la raft promotii speciale in perioada sarbatorilor de iarna. Daca insa, ne gandim la iaurtul cu fructe, aceasta este o categorie care se bucura de atentia producatorilor, iar consumatorul poate intalni la raft editii limitate inspirate de specificul perioadei (mar si scortisoara, cozonac cu nuca etc.).

Detergentii de rufe: mai mult detergent la acelasi pret

O categorie foarte animata la raft este cea a detergentilor de rufe. Asa cum ii sade bine romanului, in perioada sarbatorilor de iarna, pe langa pregatirea mesei de Craciun, gospodinele pun accent pe curatenie. Ceea ce am observat cu ajutorul Promowatch in intervalul noiembrie – decembrie 2009 a fost o tendinta de a aduce cat mai mult detergent in gospodariile consumatorilor prin promotii de tip „mai mult detergent la acelasi pret”. Astfel, in „luna cadourilor”, ponderea promotiilor de tip cadou la raftul de detergenti a fost mai mica comparativ cu alte perioade din an.
Este de remarcat faptul ca in perioada noiembrie – decembrie 2009 efortul de promovare la raft (in PromoReachPoints – PRPs) al producatorilor si comerciantilor, in cazul acestei categorii, s-a dublat fata de lunile anterioare.

PromoWatch este un instrument de monitorizare si analiza continua a eficientei promotiilor la raft. PRP este un indicator care masoara efortul investit de o companie intr-o promotie la raft, intr-o anumita perioada de timp.


Consumatorul este tot mai putin dispus sa faca stocuri

Noiembrie 2010 - Revista Piata

Ceea ce am constatat in urma unui studiu realizat in luna mai 2010, de Daedalus MillwardBrown, este ca exista diferente clare in luarea deciziei de achizitie a unei marci, acasa sau la raft, in functie de categoria de produse trecuta pe lista de cumparaturi. Astfel, la produsele de baza – zahar, faina, ulei -, majoritatea ia decizia in fata raftului, in timp ce in cazul cafelei, de exemplu, 70% dintre cumparatori se hotarasc acasa. In ansamblu, fata de studiul cu aceeasi tematica derulat in 2009, in 2010 s-a observat o tendinta clara, pentru toate categoriile, de mutare a deciziei de cumparare dinspre acasa inspre raft, in magazin.

Detalii


Cand intrati intr-un magazin, avalansa de promotii va atrage, in primul rand, din ipostaza de consumator, de gospodina care gestioneaza bugetul de cheltuieli al familiei, sau din cea de analist de piata care, de doi ani, urmareste indeaproape acest fenomen?

In calitate de consumator, ma regasesc in mod sigur in targetul multor manageri de categorie: sunt mama, adica persoana care decide in cele mai multe cazuri, pentru o gama larga de produse, ce anume sa aleaga de pe raftul magazinelor. Ca specialist al Visionwise Consulting, implicat in mod direct in analiza eficientei promotiilor la raft a mai multor categorii de bunuri de larg consum, pot sa spun ca nu mai pot intra intr-un magazin fara sa nu observ fiecare promotie, indiferent daca produsul se afla sau nu pe lista mea de cumparaturi.

Unde decid, mai nou, consumatorii ce vor achizitiona si cat vor cheltui – acasa sau in timpul cumparaturilor? Se mai lasa supusi cu atata usurinta tentatiilor de pe rafturi?

Ceea ce am constatat in urma unui studiu realizat in luna mai 2010, de Daedalus MillwardBrown, este ca exista diferente clare in luarea deciziei de achizitie a unei marci, acasa sau la raft, in functie de categoria de produse trecuta pe lista de cumparaturi. Astfel, la produsele de baza – zahar, faina, ulei -, majoritatea ia decizia in fata raftului, in timp ce in cazul cafelei, de exemplu, 70% dintre cumparatori se hotarasc acasa. In ansamblu, fata de studiul cu aceeasi tematica derulat in 2009, in 2010 s-a observat o tendinta clara, pentru toate categoriile, de mutare a deciziei de cumparare dinspre acasa inspre raft, in magazin.

Ati observat si ce anume ii determina pe consumatori sa aleaga o anumita marca, odata ajunsi in fata raftului?

Da, i-am intrebat acest lucru. Din top cinci aspecte de care se tine cont, patru sunt legate de promotii: existenta unei reduceri la cumpararea mai multor produse la acelasi pret, oferirea unui cadou sau sansa de a participa la un concurs. Am remarcat insa mentinerea, ca factor important in luarea deciziei, a criteriului „aparitia de sortimente noi”. Cu alte cuvinte, consumatorul roman inca isi doreste noutate! De asemenea, as vrea sa mentionez ca ocazia de consum este foarte importanta. Daca un client ajunge la raft cu scopul de a lua o doza de bere pentru consumul lui din acea seara, cu siguranta nu va fi atras de o promotie la PET de tipul „2 litri la pret de 1,5 litri”.

Ce gasim acum pe rafturile magazinelor in materie de promotii? Cat de diverse si cat de atragatoare mai sunt, in conditiile in care unii vorbesc deja de o plafonare a conceptului „promotie”?

Unul dintre primele lucruri pe care le-am aflat analizand ofertele, este ca exista diferente clare intre promotii, fiecare categorie avand specificul ei. Daca in grupa produselor de baza vom intalni cel mai adesea promotii de pret – in care nici macar nu este comunicat pretul dinaintea promotiei, nu se transmite cumparatorului reducerea acordata -, diversitatea creste substantial cand vorbim de categorii ce pot fi conside rate de cumparatori „optionale”/”nice to have”. Este insa bine de stiut ca atunci cand o marca este promovata la raft in mod inedit, comparativ cu restul marcilor din categorie, eficienta promotiei respective creste, de cele mai multe ori. Analizele pe care le-am efectuat in cadrul Promowatch*, ne-au aratat ca pe o piata dominata de promotii de pret – „pret special” -, cum este cea a uleiului, in perioada Sarbatorilor, s-au dovedit eficiente mai degraba campaniile in care accentul s-a pus pe pachete de ulei oferite impreuna cu un produs complementar, necesar in gospodarie in astfel de ocazii, de regula zahar sau faina. Un alt exemplu ar fi cel al sucurilor carbonatate, categorie care in 2009 a fost dominata de promotii gen „mai multa cantitate la acelasi pret” – 2,5 litri la pret de 2 litri -, unde si-au dovedit eficienta cele care au venit cu un cadou inspirat si adaptat perioadei: geanta frigorifica, tavita de gheata etc.

Daca „unele campanii” si-au dovedit efi cienta, presupun ca exista si „altele”, care nu au benefi ciat de succesul scontat. Va rog sa detaliati acest aspect.

Un tip de promotie foarte des intalnita, atat in 2009, cat si in acest an, este cea care „obliga” consumatorul sa cumpere mai multe produse o data, respectiv o cantitate mai mare de produs. In functie de segmentul de piata in care s-a utilizat, efectul acestui tip de promotie este diferit. De exemplu, la iaurt, o actiune de genul „mai multe produse la acelasi pret (6+2, 3+1 etc.) poate duce la o crestere a consumului, insa, in functie de cantitatea ce se presupune a fi cumparata pentru a beneficia de promotie, efectul poate fi mai degraba de loializare decat de activare/atragere de noi consumatori. Cu alte cuvinte, consumatorul nu este dispus sa incerce un brand nou cumparand opt produse o data. Pe acest segment de piata este chiar de remarcat cum jucatorii mai mici au adus la raft, cel mai adesea, promotii 3+1, in timp ce liderul categoriei este prezent la raft, in general, cu 6+2 sau 7+1. Daca ne uitam insa la categorii gen cafea, detergenti, sampoane, aici promotiile care presupun cumpararea unei cantitati mai mari de produs nu vor avea ca finalitate un consum mai mare. Practic, daca un bautor de cafea gaseste una din marcile preferate la o promotie gen „al doilea produs la jumatate de pret”, prin cumpararea acesteia nu se va alege decat cu un stoc de cafea in camara proprie. O cantitate mai mare de cafea in casa nu va presupune si un consum mai mare.
De asemenea, existenta a doua sampoane pe raftul din baie nu va determina o spalare mai frecventa a parului. Consumatorul, avand camara sau baia plina, nu va mai veni la cumparaturi sau cel putin nu va mai trece pe la raionul cu pricina.

Inteleg ca a trecut perioada stocurilor la domiciliu. A devenit consumatorul mai atent la ce cumpara si nu mai percuteaza instantaneu la semnalul: „Produs afl at in promotie”?

Clientul este tot mai atent la ce si cat castiga atunci cand cumpara la promotie. Cu ceva timp in urma, era suficient sa fii prezent in brosura magazinului si sa spui ca pretul marcii promovate este unul special. Uitandu-ma peste evolutia structurii promotiilor derulate la diferite categorii, am remarcat, in ultima perioada, o tendinta clara a producatorilor de a preciza, intr-o forma sau alta, castigul de care beneficiaza consumatorul. Astfel, e in scadere ponderea promotiilor in care pretul existent inainte de promotie nu este specificat si creste cea a promotiilor transparente, care evidentiaza castigul celui care cumpara.

A crescut importanta raftului in procesul de promovare?

Asa cum spuneam, decizia de cumparare a unei anumite marci se muta tot mai mult de acasa, la raft. Astfel ca, ceea ce gaseste cumparatorul cand ajunge in magazin, respectiv in fata raftului, devine tot mai important. Prezenta la raft a promoterilor bine instruiti sau a standurilor de degustare poate avea un impact mare, mai ales in cazul categoriilor de impuls. Poate nu vreau sa cumpar ciocolata, dar daca o degust in magazin si imi place, s-ar putea sa imi schimb parerea.

Ce se intampla cu marcile proprii? Cum se comporta, in raport cu marcile producatorilor, avand in vedere acest razboi declarat al preturilor?

Marcile proprii sunt intens promovate in magazin de catre retailer. De la prezenta in brosura, la semnalizarea vizibila la raft, promovarea marcilor private se face exclusiv prin pret, fara sa fie evidentiata o reducere a acestuia, in majoritatea cazurilor. Totusi, pe anumite categorii – apa, bauturi necarbonatate, lapte -, ponderea in PRPs** a marcilor private in totalul promotiilor este comparabila cu ponderea marcilor nationale.

Ce credeti ca se va intampla de acum incolo in ceea ce priveste reactia consumatorilor la promotii? Mai este promotia in sine un stimulent pentru achizitie sau atata vreme cat produsul nu se afl a pe lista necesitatilor imediate nu mai prezinta interes?

Dificultatile economice cu care se confrunta atat producatorii si retailerii, cat si consumatorii, au generat o adevarata avalansa de promotii, iar tendinta este inca in crestere. In functie de cat de bine isi face treaba fiecare jucator, aceste campanii se pot dovedi eficiente pe termen scurt sau pot ajuta marca pe termen mediu sau lung. Alternarea tipurilor de promotii realizate, diversitatea acestora, precum si mentionarea vizibila a discountului acordat consumatorului pot ajuta pe termen scurt fara sa dauneze marcii pe termen mediu sau lung.

* Promowatch, un instrument de cercetare a pietei dezvol tat de Visionwise Consulting, companie membra a Daedalus Group. Masoara eficienta diverselor tipologii de promotii si calitatea executiei acestora la raft si, totodata, da mesaje rapide despre ce face concurenta pe partea de promotii.
** PRPs – PromoReachPoints: efortul investit in promovarea la raft, masurat de PromoWatch.


Am 247 de prieteni si imi este foame

Octombrie, 2010 - Food&Bar Magazine

Socializarea are un cost ridicat de calorii, asa ca astazi m-am uitat pe Facebook la paginile unor locatii horeca romanesti si cred ca putem trage concluziile impreuna.

Detalii

Am „vizitat” online 19 cafenele sau ceainarii, 25 de cluburi si baruri si 15 restaurante sau fi rme care livreaza pizza. Sunt sigur ca din selectie puteau face parte mai multe locatii, dar cred ca ne descurcam binisor si cu ce avem. Cluburile au pe Facebook cea mai mare trecere, numarul mediu de fani in randul celor 25 de pagini analizate fi ind undeva in jur de 4.000 de persoane. Liderul detasat din esantion a fost Bamboo Bucuresti, care avea peste 17.500 de fani. Demn de remarcat este ca dupa 69 de minute de la prima mea vizita a profi lului lor, isi crescusera numarul de admiratori cu 7, o viteza foarte buna de adaugare de fani. La polul opus se afl a o cafenea care avea 21 de fani. Nu ii voi da numele, ca sa nu ma mustruluiasca atunci cand merg pe la ei.

Am numarat asadar 58 de pagini Facebook si 142.215 de click-uri pe cel putin unul din profi lele analizate. Sa ne uitam insa la ce comunica horecarii pe spatiul lor virtual. Aici am identifi cat patru tipologii de horeca pe Facebook.

Categoria „Nu spun nimic”

Aici sunt multe restaurante si cafenele. Unele dintre ele n-au comunicat niciodata nimic pe Facebook. Probabil ca functioneaza pe regula „hop si eu in vagon” si au deschis cont pe Facebook pentru ca vecinii lor au facut acelasi lucru. Aceasta categorie are de regula foarte putini fani si tinde sa fi e populata de oameni care posteaza anunturi imobiliare pe contul cafenelei.

O iubire de-o vara

Categoria aceasta este plina de locatii cu specifi c estival si de locatii in care toamna pare sa fi adus o liniste mormantala. In timpul sezonului estival, paginile erau pline de anunturi de petreceri si chefuri. Parca este ceva trist in paginile acestea, care iarna intra in hibernare. Stiu ca afacerile sezoniere au un pronuntat caracter oportunist, dar ca om de marketing mi-ar placea sa vad ca cineva tine in viata pagina unui club din Mamaia care aduna mii de oameni in timpul sezonului. In online este loc si de dragoste la distanta intre fi rma si client.

Uite ce cool suntem

In aceasta categorie se incadreaza majoritatea cluburilor analizate. Pe Facebook apar pozele de la petrecerea de ieri seara, apare barmanul localului pregatind mega-cocktailul si apare trupa casei. Lipseste insa, de multe ori, interactivitatea. Paginile acestea par a vorbi singure, precum tipul increzut care la ultima petrecere a facut capul calendar tuturor fetelor povestind cat de minunat este el. Nu ma intelegeti gresit, adaugarea de anunturi si continut promotional este de dorit. Dar in epoca Facebook trebuie insotita si de interactiunea cu fanii. In van ai 2.000 de fani pe Facebook care nu vorbesc cu tine.

Profesionistii

Aceasta categorie are foarte putini membri. Aproape ca incap pe degetele de la o mana. Companiile acestea stiu ca interactiunea este cheia succesului pe Facebook. Prin urmare vorbesc, incearca sa fi e relevanti si apropiati fanilor din mediul online.

„Profesionistii” isi urmaresc fanii si raspund comentariilor postate pe Facebook. Unele restaurante discuta retete sau stiri din mediul online, iar cluburile posteaza melodii si invitatii la petrecerile lor.

Cei mai curajosi sunt, insa, cei care au promotii si campanii speciale pe Facebook. Ma gandesc la 2, 3 companii care pun cupoane online si care au concursuri tematice de genul „cautam fanul cu numarul 1.000”. Acesti jucatori stiu sa faca din Facebook ceea ce trebuie sa faca oamenii din horeca: o platforma de comunicare individuala, prin care efortul de marketing sa devina customizat si profitabil.

5 „profesionisti” din 58 este aproape la fel de bine ca la 6 din 49, dar cred ca in cateva luni vom avea horecari mai versati in socializarea online. M-as bucura daca v-a placut, si va invit sa dati „Like” pe Facebook.


Din dragoste pentru Horeca

Septembrie 2010 - Food&Bar Magazine

Pentru horecari, dragostea unor insuratei se masoara in meniuri de nunta servite si in incasari frumoase. Din pacate insa, cu exceptia perioadei 2003-2007, toti anii din 1991 incepand, au fost marcati de o tendinta de descrestere a numarului absolut de casatorii de la starea civila. Calculat la milimetru, in fi ecare an, in medie, numarul de cupluri casatorite la intreg nivelul tarii scade cu aproximativ 2%.

Detalii

Avand in vedere ca 64% din nuntile lui 2009 au avut loc in mediul urban, putem estima numarul anual de casatorii in mediul urban la 80 – 90 de mii. Adica, optimist vorbind, marimea pietei de nunti se ridica la 85 de mii de petreceri de nunta si 170 de mii de petreceri de burlaci. (Daca imi este permisa divagarea spre zona de hosting, e posibil sa avem nevoie de mai multi striperi si mai multe stripperite.) Desi este fascinant sa analizam impreuna modul in care se vede ca romanii tind sa se casatoreasca mai tarziu decat o faceau in anii ‘90, ne limitam la a observa ca 45% din casatoriile lui 2009 au fost intre persoane tinere, cu varsta intre 20 si 29 de ani. Vestea buna este cea conform careia in 30% din casatorii fi e mirele, fi e mireasa au avut varsta intre 30 si 34 de ani. Prin urmare, putem spera cu totii ca acesti clienti sunt usor mai instariti decat cei cu varsta intre 20 si 29 de ani, una din trei nunti avand astfel sansa sa aiba buget mai larg.

Cele mai multe nunti urbane au fost inregistrate in municipiul Bucuresti si judetele Constanta, Cluj si Timis. Daca adaugam si nuntile din judetul Ilfov, zona Bucurestiului atrage din start 20% din totalul evenimentelor nuptiale. Dupa nunta, de multe ori urmeaza botezul – un alt prilej de petrecere. In ceea ce priveste acest segment, anul trecut, la nivel urban, au avut loc aproximativ 122 de mii de botezuri.

La fel ca in cazul casatoriilor, numarul nasterilor s-a stabilizat in jurul unei valori de 110 – 120 de mii anual. Fata de 1990, avem insa de a face cu o scadere medie anuala de 1,3%. In 2009, in Bucuresti au avut loc aproximativ 1.800 de nasteri pe luna, iar daca adaugam si judetul Ilfov obtinem un maxim de 2.000 de botezuri la 30 de zile. Desi se pastreaza aceleasi judete in top, ordinea lor sufera o usoara modifi – care.

Acum, daca tragem linie si adunam potentialul pentru horeca, vedem ca in orasele din Romania se intampla in fi ecare luna in medie aproximativ 30 de mii de petreceri de burlac, de nunti sau de botezuri. Numarul acesta este orientativ si nu include sezonalitatea datorata posturilor religioase. Iata, asadar, o industrie care pare sa reziste bine la criza si care traieste din dragoste pentru horeca.